De ce yoginii aleg să fie vegetarieni – explicația dincolo de dietă
1. Yoga – un stil de viață, nu doar o gimnastică
Când am început să practic yoga, recunosc, eram mai atent la cum îmi iese o postură decât la ce pun în farfurie. Apoi am descoperit ceva ce mi-a schimbat complet perspectiva: yoga nu începe pe saltea, ci în felul în care trăiești.
Patanjali, în Yoga Sutra, spune clar: primul principiu al vieții yoghine este Ahimsa, adică non-violența.
„În prezența celui care este ferm stabilit în Ahimsa, toate ostilitățile încetează.”
M-am întrebat: dacă yoga înseamnă să nu fac rău, nici altora, nici mie, nici naturii — atunci cum se reflectă asta în felul în care mănânc?
2. Farfuria ca oglindă a conștiinței
În yoga, mâncarea e privită ca energie (prana).
Când hrana provine din suferință, din teamă, din violență, inevitabil și energia ei poartă acea vibrație. Când provine din recunoștință, iubire și respect, hrana devine hrană pentru suflet.
De aceea, alimentația vegetariană — sau „sattvică”, așa cum o numesc textele yoghine — e firească pentru un practicant. Nu pentru că „așa trebuie”, ci pentru că altfel nu mai poți.
După un timp, corpul și mintea încep să respingă tot ce aduce greutate, tulburare, neliniște.
3. Ahimsa aplicată în viața de zi cu zi
Am descoperit că non-violența nu înseamnă doar „a nu omorî”.
Înseamnă a nu răni prin gând, cuvânt sau faptă.
Și — surpriză! — înseamnă și a nu te răni pe tine: prin stres, prin mâncat compulsiv sau nesănătos, prin alegeri care te golesc de energie.
Când am început să trăiesc mai conștient, am observat că și corpul meu răspunde altfel. Parcă devenea mai ușor, mai viu, mai sănătos, mai puternic și mai flexibil. Somnul mai liniștit. Respirația mai adâncă. Mintea, mai liniștită și mai limpede.
Așa am înțeles că nu poți separa yoga de modul în care te hrănești.
4. Hrana conștientă – o meditație în sine
Yoga m-a învățat că fiecare gest poate fi o formă de meditație — inclusiv modul în care mănânci.
Mitahara – alimentația moderată – este un ideal yoghin străvechi:
nu mănânci până nu mai poți, ci până simți recunoștință.
Nu mănânci din plictiseală, ci din respect pentru viață.
Sattva – claritatea și echilibrul.
Hrana ușoară, vie, vegetală aduce minții pace, corpului vitalitate și sufletului seninătate.
Ahimsa – alegerea iubirii față de toate ființele.
Nu din obligație, ci din empatie. Nu din frică, ci din recunoașterea faptului că și celelalte forme de viață simt, respiră, iubesc, suferă.
5. Ahimsa – un principiu universal, dincolo de yoga
Aici vine partea mea preferată.
Pentru că, de fapt, Ahimsa nu aparține doar yoghinilor.
Este o lege a iubirii care străbate toate tradițiile autentice ale lumii.
Uită-te la marii sfinți creștini, la pustnicii din deșerturi și păduri. Ei trăiau în deplină armonie cu animalele, iar acestea îi iubeau și îi ascultau.
📖 Sfântul Serafim de Sarov — trăia în pădure și era vizitat zilnic de un urs cu care împărțea pâinea. Odată, un vânător l-a văzut și a rămas fără glas: ursul stătea liniștit la picioarele lui, iar sfântul îi vorbea ca unui prieten.
📖 Sfântul Gherasim de la Iordan — a scos un spin din laba unui leu rănit. Leul nu doar că nu l-a atacat, dar a rămas lângă el până la sfârșitul vieții, păzindu-i mănăstirea.
📖 Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul, trăitor în pustia Hozevei, scria în jurnalul său cum micile păsări veneau zilnic să-l mângâie pe umeri în timpul rugăciunii.
📖 Sau Sfântul Francisc din Assisi, vestit pentru iubirea sa necondiționată față de toate făpturile – păsări, vulpi, miei, chiar și lupi. El spunea:
„Toate creaturile sunt raze din lumina lui Dumnezeu. A le răni, înseamnă a răni inima Tatălui.”
📖 Sfântul Paisie Aghioritul trăia și el în deplină armonie cu animalele. În chilia sa din Athos era vizitat adesea de șerpi blânzi, iar o mică pasăre, pe care o numea Olet, venea zilnic să ciugulească din palma lui. Sfântul spunea că și animalele simt când omul are pace în inimă, iar atunci nu-l mai rănesc. Viața lui arată limpede că Ahimsa — non-violența — nu este doar un principiu yoghin, ci o lege universală a iubirii.
Toți acești sfinți trăiau Ahimsa fără să o numească așa.
Prin iubirea lor, natura redevenea Rai. Animalele sălbatice își pierdeau frica, oamenii își recăpătau bunătatea.
De fapt, iubirea autentică, fie că o numim „Ahimsa”, „mila creștină” sau „compasiune budistă”, vorbește aceeași limbă: limba inimii care nu mai vrea să rănească pe nimeni.
6. A fi vegetarian – o expresie a iubirii
De aceea spun mereu: a fi vegetarian nu e o dietă, e o formă de iubire.
Nu e un moft, ci un „nu vreau să fac rău”. E recunoașterea faptului că fiecare viață, cât de mică, contează.
Când mănânci cu blândețe, te hrănești cu pace.
Când trăiești cu respect, te hrănești cu lumină.
Și când alegi viața în locul violenței, universul răspunde la fel: îți trimite înapoi viață, sub formă de claritate, sănătate, bucurie.
7. Concluzie – un drum spre iubire
Dacă mă întrebi astăzi „Eugen, de ce ești vegetarian?”, aș putea să-ți vorbesc despre nutriție, despre ecologie, despre sănătate.
Dar adevărul e simplu: pentru că iubesc viața.
Nu doar viața mea, ci și a celorlalte ființe.
Pentru că nu pot să respir pace și să mănânc violență.
Pentru că nu pot vorbi despre lumină și să trăiesc în umbra fricii.
Vreau să îţi spun sincer: de la momentul în care am integrat ideea că dieta mea face parte din practica yoga, s-a schimbat ceva fundamental.
Ahimsa, fie că o învățăm din yoga, fie că o vedem trăită de sfinți, ne cheamă pe toți la același lucru: să fim mai blânzi, mai conștienți, mai vii.
Iar dacă lumea ar aplica măcar 1% din Ahimsa la mesele zilnice, cred că Pământul ar deveni din nou o grădină.
O grădină în care omul și animalele s-ar privi din nou cu dragoste, nu cu teamă.
Dacă m-ai întreba „E obligatoriu să devii vegetarian dacă practici yoga?” – ţi-aş răspunde aşa: „Nu e obligatoriu, dar e inevitabil.” Să faci posturi, să respiri, să meditezi, iar după aceea să mănânci ca şi cum nu ar conta… e o disonanţă.
Îţi mulţumesc că ai citit până aici. Dacă ţi-a plăcut, te invit să-mi laşi un comentariu: ce înseamnă pentru tine alimentaţia conştientă? Ce ai observat în practica ta de yoga privind hrana?
 |
| Cu recunoștință, Eugen Mirtz |
Dacă vrei să mergi mai departe pe drumul alimentației conștiente, te invit să citești și:
Hrana vie – cum ne schimbă energiile subtile
Puterea alimentației vegetariene asupra corpului și minții
Și, pe blogul Alchimia Vietii cu Eugen Mirtz, articolul înrudit:
Corpul fizic – templul experienței: ghid yoga pentru sănătate, energie și claritate
Comentarii
Trimiteți un comentariu