Yama și Niyama – cele 10 reguli simple pentru o viață echilibrată, înțeleaptă și conștientă
Sunt convins că fiecare om, la un moment dat, își dorește mai multă liniște, mai mult echilibru, mai mult sens.
Ne tot întrebăm: „Cum pot fi fericit? Cum pot fi mai împăcat cu mine și cu lumea?”
Ei bine, în tradiția yoga există două concepte fundamentale, care sunt ca niște busole pentru suflet: Yama și Niyama.
De fapt, ele sunt rădăcina întregii practici yoga — și fără ele, tot ce vine după (posturile, respirația, meditația) e doar formă fără fond.
Ce înseamnă Yama și Niyama?
Mi-a plăcut dintotdeauna că yoga nu impune reguli, ci oferă ghiduri pentru o viață trăită conștient.
Când am citit pentru prima dată despre Yama și Niyama, am avut senzația că ele nu vorbesc doar despre „yoga”, ci despre bun-simțul universal.
Simplu spus:
-
Yama înseamnă cum te raportezi la lume — felul în care interacționezi cu ceilalți, cu natura, cu viața din jurul tău.
-
Niyama înseamnă cum te raportezi la tine însuți — atitudinea ta interioară, felul în care te îngrijești, te disciplinezi și te conectezi la divin.
Dacă Yama te învață ce să eviți ca să nu-ți pierzi pacea,
Niyama te învață ce să cultivi ca să-ți hrănești sufletul și viața.
Sunt două fețe ale aceleiași monede: una te ajută să nu creezi dezechilibru în afară, cealaltă te învață să aduci echilibru înlăuntru.
Yama – cum te raportezi la lume
Când vorbim despre Yama, vorbim despre relația ta cu viața.
Cum vorbești. Cum reacționezi. Ce alegi să oferi sau să oprești.
Yama cuprinde cinci principii simple, dar profunde:
| Principiu | Semnificație | Cum îl aplic în viața de zi cu zi |
|---|---|---|
| Ahimsa – Non- violența | A nu răni prin gând, cuvânt sau faptă. | Încep prin a mă observa când devin critic sau dur, cu mine sau cu alții. Practic blândețea. |
Satya – Adevărul | A fi sincer și autentic, fără a răni. | Înseamnă să spun ce simt, dar cu iubire. Să fiu transparent fără să fiu tăios. |
Asteya – Non-furtul | A nu lua ceea ce nu-ți aparține – nici lucruri, nici timp, nici energie. | Practic recunoștința. |
Brahmacharya – Moderația | A folosi energia conștient, fără exces sau risipă. | Învață să te bucuri fără să te epuizezi. Să fii pasional, dar nu devorat de dorințe. |
Aparigraha – Non-atașamentul | A nu te agăța de posesiuni, idei, relații. | Accept că totul e trecător și că adevărata siguranță e în interior, nu în lucruri. |
Când le privești pe toate, îți dai seama că Yama este o formă de iubire în acțiune.
Nu e vorba de a deveni „bun” în sens moral, ci de a trăi în așa fel încât nimeni – nici tu, nici ceilalți – să nu sufere din cauza neatenției tale.
Niyama – cum te raportezi la tine
Dacă Yama e despre felul în care interacționezi cu lumea, Niyama e despre felul în care trăiești cu tine.
Sunt principiile care te ajută să-ți păstrezi curățenia interioară, echilibrul, credința.
| Principiu | Semnificație | Cum îl trăiesc concret |
|---|---|---|
| Saucha – Puritatea | Curățenie în trup, gânduri și emoții. | Curăț spațiul unde locuiesc, dar și gândurile care nu-mi mai folosesc. |
Santosha – Mulțumirea | Bucuria pentru ceea ce ai. | Mă opresc și spun: „Asta e viața mea, și e frumoasă chiar așa cum e acum.” |
Tapas – Disciplină | Puterea de a continua și atunci când e greu. | Când nu am chef să practic, tocmai atunci practic. Tapas e focul care te rafinează. |
Svadhyaya – Studiul textelor sacre | Cunoașterea de sine prin reflecție și studiu. | Citesc, meditez, observ reacțiile mele. Devine un proces de auto-descoperire, nu de analiză. |
Ishvara Pranidhana – Credința și abandonul | Încrederea într-o forță divină mai mare decât tine. | Mă opresc din a controla totul și spun: „Fac ce pot, restul las în mâinile lui Dumnezeu.” |
Am observat că atunci când trăiesc în acord cu Niyama, viața se simplifică.
Nu mai simt nevoia să demonstrez, să grăbesc, să forțez.
Simt o stare de claritate interioară – ca o lumină care nu mai pâlpâie, ci arde lin, constant.
Cum se completează Yama și Niyama?
Dacă Yama ar fi ca rădăcinile copacului – care te ancorează în relația ta cu lumea,
Niyama ar fi seva din interior – care te hrănește și te menține viu.
Ele se sprijină reciproc.
Nu poți fi autentic (Satya) dacă nu te cunoști pe tine (Svadhyaya).
Nu poți fi blând cu lumea (Ahimsa) dacă nu ești blând cu tine (Santosha).
Nu poți renunța la atașamente (Aparigraha) dacă nu ai încredere în viață (Ishvara Pranidhana).
E un dans între exterior și interior. Între lume și suflet. Între a face și a fi.
Reflecții din marile tradiții spirituale
Am descoperit de-a lungul timpului că Yama și Niyama nu sunt „inventate de yoga”, ci fac parte dintr-o lege universală a iubirii, curățeniei și conștiinței care se regăsește în toate căile spirituale autentice.
În creștinism, de exemplu, sfinții au trăit exact aceleași valori — doar că le-au numit altfel: iubire, smerenie, milă, cumpătare, adevăr, răbdare, rugăciune.
📖 Sfântul Ioan Scărarul, în lucrarea sa „Scara dumnezeiescului urcuș”, vorbește despre curățirea minții, cumpătare, smerenie și cunoașterea de sine — exact ceea ce în yoga se numește Saucha, Brahmacharya și Svadhyaya. El spunea:
„Curăția inimii este o fereastră prin care omul Îl poate vedea pe Dumnezeu.”
📖 Sfânta Tereza de Avila și Sfântul Ioan al Crucii au trăit profund principiul Svadhyaya – auto-studiul și introspecția. Prin contemplare și rugăciune interioară, au descris cu uimitoare claritate etapele transformării sufletului, exact ca în tradiția yoghină, unde meditația devine calea spre cunoașterea Sinelui.
📖 Sfântul Antonie cel Mare, părintele pustiei, a trăit în curăție și simplitate deplină – întruchipând Tapas (disciplina spirituală) și Aparigraha (neatașamentul). Renunțând la toate posesiunile, spunea:
„Cel care s-a despărțit de lume a scăpat de grijile ei și și-a făcut sufletul liber.”
Toți acești sfinți, dincolo de cultură sau tradiție, au trăit exact aceeași etică a iubirii și conștiinței.
Diferența este doar de limbaj: yoga vorbește despre Yama și Niyama, creștinismul vorbește despre virtuți, iar în esență este același drum – acela al inimii care se curăță, se liniștește și se dăruiește lui Dumnezeu.
Și adesea mă întreb:
Cum ar arăta lumea dacă fiecare om ar alege să trăiască măcar o singură zi în Ahimsa, în Satya, în Santosha… cu adevărat?
Cred că ar fi o lume mult mai senină, în care pacea nu ar fi un ideal, ci o stare firească.
Concluzie
Trăim într-o eră a vitezei, a notificărilor, a comparaţiei. Posturile de yoga, respiraţia, meditaţia sunt importante – dar dacă baza eticii lipseşte, practica devine superficială.
Yama şi Niyama oferă fundaţia reală: relaţii mai sănătoase, pace interioară mai stabilă, conexiune mai autentică.
Dacă m-ai întreba ce este yoga, ți-aș spune:
Yoga nu începe când îți pui salteau pe jos.
Yoga începe când alegi să trăiești conștient, în pace, în adevăr și în iubire.
Asta sunt, de fapt, Yama și Niyama:
10 oglinzi ale conștiinței prin care te poți privi zi de zi, până când în reflecția ta începi să vezi liniștea, pacea, armonia si fericire.
Cu recunoștință, Eugen Mirtz
Pentru o analiză mai profundă și exerciții practice pentru fiecare principiu, te invit să citești și articolele de pe blogul Alchimia Vietii cu Eugen Mirtz.
Comentarii
Trimiteți un comentariu